PRIMEneața

22490220_1706006296108481_1057276446670204723_n

L: Iași
D: 16 octombrie 2017

Mai întâi, adierea rece și înțepătoare a vântului care-i mângâie fața. Freamătul ușor al frunzișurilor. Susurul îndepărtat al unui pârâu. Ciripitul discret al păsărilor. Primele raze de soare pe care le ghicește prin valul pleoapelor încă închise.
Apoi trosnetul crengilor. Mirosul de pământ reavăn. Cel al frunzelor în descompunere. Notele lemnoase și intense ale lichenului cenușiu. Astăzi, mi-e toamnă.
Cel mai probabil, te găsesc acum în tramvai, într-o sală de curs, la o cafea cu un om drag sau la o cafea… cu tine. Ca orice om normal (oare ce-o mai fi și normalitatea asta și cine își permite să o definească?), ai putea face un top 3 motive pentru care să detești ziua de luni și da, cel mai probabil, mintea ta vrea să rămână în amintirile din week-end, în timp ce tu încerci să privești înainte, cu optimism. Se spune că optimistul este persoana care vede culoarea verde la orice semafor, pe când pesimistul vede numai roșu… Înțeleptul este daltonist.
În cafeaua din dimineața asta adaugă puțină bunătate, înțelepciune și libertate. Poate și o pagină de beletristică, pentru că, până la urmă, limita libertății noastre este limita lecturilor noastre.
Să petrecem o zi cum o face natura, fără să ne lăsăm tulburați de fiecare scoică și bătaie a aripilor țânțarului. Să ne trezim devreme și să mâncăm senini, cât mai puțin. Dacă sună ceva, să îl lăsăm să sune, până când obosește.
Scrii o poveste cu fiecare privire, gând, reacție, decizie, dorință. Nu strica ce ai dorindu-ți ce nu ai. Ține minte că ce ai acum, este doar ceea ce îți doreai odată.
Săptămâna asta lasă-te purtat de inimă. Inima are rațiunile ei, despre care rațiunea nu știe nimic.

O săptămână de poveste!

L: Acolo unde inima te va duce
D: Atunci când timpul nu va mai conta
Când povestea doar va continua.

Elisabeta Ifrim

Anunțuri