Special Guest – Adriana Lungu
Pentru ca este 29 februarie, va oferim spre lectura un articol cu Special Guest-ul lunii. Adriana Lungu lucreaza pentru IQads si SMARK, publicatiile online pe care noi, studentii dornici, le ,,rasfoim” in incercarea de a afla cat mai multe de si despre domeniu.
Sunt Adriana si lucrez ca business developer pentru Blue Idea, companie care detine brandurile IQads si SMARK, cele mai importante publicatii online din Romania despre industria de marcom. Simpaticii din PRIME Iasi m-au rugat sa scriu cateva cuvinte despre cum e sa lucrezi in industria comunicarii, in speranta ca va vor ajuta putin in momentul in care cautati surse de informatii despre acest subiect.
Am facut de curand niste cursuri la care am fost rugati, printre altele, sa extragem numele unui coleg de curs dintr-un bol si apoi sa tinem un scurt discurs, de 2 minute, despre ceea ce credem ca este magic la respectiva persoana. Exercitiu dificil, la prima privire, avand in vedere ca o cunoscusem pe cea al carei nume il extrasesem de numai cateva ore.
Inainte sa scriu cum am gasit magia din respectivul om, as vrea sa va spun niste lucruri despre mine. Am facut voluntariat timp de 4 ani in PRIME Romania, timp in care am organizat evenimente, am carat baxuri de apa sau bannere pentru diferite proiecte, am facut selectia noilor membri, am fost presedinte si apoi un soi de consilier pentru generatiile mai tinere. Apoi am lucrat timp de putin peste un an intr-o agentie de PR, IMAGE PR, pentru ca asta era raspunsul la intrebarea „ce vrei sa fii cand te faci mare?”. Acolo mi-am fundamentat multe dintre lucrurile pe care le invatasem in PRIME si am invatat sa lucrez pe multe alte tipuri de proiecte – de comunicare corporate sau interna, evenimente corporate etc. In prezent, sunt la IQads si ma ocup de IQads Kadett, un program de talent scouting pentru industria locala de marcom, dar si de evenimentele de marketing si studiile de cercetare SMARK.
V-am spus toate aceste lucruri ca sa ilustrez de fapt o idee in care cred cu putere – aceea ca domeniul asta, in care ne invartim cu totii, ne permite sa iesim cu gratie din majoritatea situatiilor dificile. Pentru ca este versatil, lucrurile schimbandu-se atat de rapid incat esti obligat sa tii pasul, pentru ca este multidisciplinar, altminteri imputandu-ti nestiinta grozava in cele mai nepotrivite momente (ah, sunt atatea situatii penibile de care imi amintesc de la inceputul carierei), pentru ca cere perfectiune si impune rigoare, in ciuda gradului mare de creativitate care este, bineinteles, atasat job description-ului, pentru ca este mai structurat decat te-ai astepta la prima vedere, existand multe proceduri, reguli si procese care au fost create tocmai pentru a-ti usura viata, pentru ca, in acelasi timp, este permisiv si creativ, pentru ca altfel nu poti progresa intr-o industrie in care se pune mare accent pe originalitate, pentru ca este generos cu cantitatea de informatii pe care ai nevoie sa o afli si sa o inmagazinezi pentru a fi mereu la curent cu ce se intampla, pentru ca in niciun alt domeniu nu te plictisesti mai greu de munca pe care o faci, din cauza ca niciodata nu faci acelasi lucru de 2 ori la fel, pentru ca incepi sa devii familiarizat cu oameni, situatii, lucruri, locuri despre care foarte putini oameni stiu si probabil nu le pasa, dar care te fac la fel de special ca in cazul in care ai fi descoperit un nou satelit al lunii. Si pentru ca este un domeniu care imi permite sa port conversatii cu prietenii mei care lucreaza in IT sau online sau chiar in politica, gratie faptului ca munca te obliga, intr-o forma sau alta, sa stii mai multe despre o groaza de domenii cu care nu ai neaparat tangente.
Doar asa am putut sa deconstruiesc magia persoanei despre care trebuia sa vorbesc la acele cursuri, sa o iau bucatica cu bucatica si sa incerc sa construiesc povestile din spatele interactiunilor sporadice cu calitatile respectivului om, si, nu in ultimul rand, sa identific si sa formulez magia care o face sa fie ceea ce este.
Sfatul meu, deci, asa cum s-a citit printre randuri pana acum, este sa nu profitati de timpul liber, ci sa profitati de oportunitatile pe care le gasiti la tot pasul, sa incercati sa vedeti sansa din fiecare lucru pe care il faceti, fara a face insa ceva doar de dragul de a-l face. Sa aveti o minte deschisa, capabila sa inteleaga ca nu poti sa faci strict „x” sau „y”, ci „x si y”, pentru ca rolul unui om de comunicare este sa asambleze fatetele fiecarei situatii si sa incerce sa aiba o perspectiva cat mai clara asupra lucrurilor. Sa coborati cu picioarele pe pamant si sa va dati seama ce munca serioasa presupune un job in aceasta industrie. Sa acceptati frecusul fizic si intelectual, cu promisiunea lucrurilor bine facute, pentru care chiar si prietenii vostri va pot lauda (da, e minunat sentimentul cand le spui ca tu ai facut reclama X sau evenimentul Y). Dar sa nu va imbatati cu apa rece, pentru ca este un domeniu in care bucuria vine greu, dar si dispare rapid, asa ca trebuie sa iei de la capat.
Vreti sa aflati de ce era magica persoana despre care a trebuit sa vorbesc la cursul mentionat mai sus? Vizitati orasul Mizil (apropo de locurile neobisnuite in care te duce meseria) si apoi stam de vorba 😉